Apropo de primavara, mi-am adus aminte ca sora
mea se ducea in clasele primare la niste cursuri unde invatai sa faci compuneri
“mai altfel” si ii invatau tot felul de expresii care sa dea bine si sa
impresioneze invatatoarele, printre care “explozii de clorofila”. Hihi, ca tot
a a explodat natura si totul a prins viata, nu am chef de filosofat, ci de
admirat.
Nu o sa scriu prea mult, postarea asta este de
fapt o recomandare de filme. Niste filme de primavara, pe care puteti sa le
priviti si fara sa fiti atenti la subiect, niste filme cu imagine superba, unde
aproape fiecare cadru poate deveni o fotografie reusita. 3 filme ca o gura de
aer de munte , proaspat si tare, care te ameteste si te trezeste in acelasi
timp, si care te face sa privesti mai mult decat sa gandesti.
Un film cu vampiri, mai altfel. Cu putine personaje, care schimba soarta lumii, mai ales prin influenta lor de-a lungul timpului asupra culturii. Si cu o coloana sonora extraordinara, cu ritmuri orientale, cu ritmuri electro-indie-rock si mai ciudatele, cu ciudatica si interesanta Tilda Swinton, cu titlul care te atrage din prima ca un magnet, cu putine personaje –cum imi place mie, cu o atmosfera un pic dark, ah, ce-as fi iubit filmul asta la 18 ani…adica mai mult ca acum. J
Si doua melodii superbe din film:
Si melodia asta hh-ita, in araba, atat de frumoaaasa.
Nu stiu cum pot sa existe limbi fara sunetul asta, h. J
Stoker
Un film cu 3 actori care-mi plac: Nicole
Kidman, Matthew Goode (pe care l-am vazut prima data in Leap Year, un film pe
care vi-l recomand, pentru ca va poarta prin Irlanda si e relaxant) si Mia
Wasikowska pe care o cunoasteti din Alice In Wonderland, varianta cu Johnny
Depp, intre timp am vazut-o si in Restless-ul lui Gus Van Sant, si care apare
si in Only Lovers Left Alive, o tipa
care s-a maturizat si care are o frumusete aparte, ce imi aminteste de Gwyneth
Paltrow si Claire Danes. Nu conteaza daca o sa va atraga povestea personajelor,
imaginea e superba. De fapt, toate cele trei filme despre care va vorbesc au o
imagine si o atmosfera speciale, sau cel putin asa sunt pentru mine.
Bright Star
Mhhh, as fi dat orice sa vad filmul asta in
facultate, atunci cand mancam pe paine poezie si romane britanice. Filmul asta
are niste cadre SUPERBE, chiar ma gandema in timp ce ma uitam la el, cum de a
putut un barbat sa il regizeze, iar la sfarsit am vazut ca de fapt regizor este
o femeie, Jane Campion (australianca, din ce in ce mai multe australience care
imi plac). Filmul este despre relatia de dragoste intre poetul britanic John
Keats si Fanny Brawne. Cu Ben Whishaw in rolul principal, un actor care imi
place de cand l-am vazut in The Perfume, singura ecranizare care mi s-a parut
ca reuseste sa redea atmosfera dintr-o carte. Sincer, nici nu prea am fost
atenta la subiect, eram atat de fascinata de fiecare cadru (de fapt nu chiar
fiecare, mai erau mici pauze asa, mai banale, cat sa astept urmatoarele cadre
superbe) incat ma simteam transportata in peisajele si atmosfera aia superba.
Si un citat din film, o definitie a poeziei,
care mi –a placut mult: “A poem needs understanding through the senses. The
point of diving into a lake is not immediately to swim to the shore but to be
in the lake, to luxuriate in the sensation of water. You do not work the lake
out, it is a experience beyond thought. Poetry soothes and emboldens the soul
to accept the mystery”.
Filmul asta chiar e de primavara, puteti sa va
uitati la el, ca de altfel la toate trei, de cel putin doua ori: o data cat sa
va lasati fermecati de cadrele superbe si inca o data pentru subiect, care pe
mine nu ma pasioneaza atat de mult, atunci cand imaginile vorbesc cat o mie de
cuvinte, ca sa scriusi eu in clisee.
Bright Star e din 2009 si nu l-am vazut prin
cinematografe, celelalte doua mai au timp sa apara la noi, totusi ma
indoiesc. Anyway, cine cauta gaseste. J
Vizionare placuta!!!!
No comments:
Post a Comment