Mi-aduc aminte ca circula la un moment dat un
ppt cu niste locuri superbe din diverse tari care au fost sursa de inspiratie
pentru Avatar. Stiu ca atunci am fost foarte surprinsa ca exista asemenea
minunatii. Dar dintre toate frumusetile care exista pe pamant, cele mai
spectaculoase mi se par aurorele boreale si fluturii.
De fapt ce mi se pare spectaculos la fluturi nu
sunt neaparat ei cat transformarea prin care trec. E cea mai spectaculoasa
schimbare. De la o insecta care se taraste, roade tot ce apuca si pe care in
general lumea o priveste cu dezgust, la una care zboara, este imaginea
delicatetii si fragilitatii si se hraneste cu polen.
Pacat ca multi dintre noi aleg sa ramana omizi…
Ascultam atat de mult parerile celorlalti incat la un moment dat nu ne mai
regasim in nimic, ne dam seama ca nici nu cunoastem persoana care am devenit,
uitam lucrurile care ne fac cu adevarat placere.
V-ati intrebat vreodata de ce unii oameni le
spun altora atat de des ca nu vor reusi? Pentru ca ei cred ca nu vor reusi sa
faca ceea ce-si doresc in viata, sau pentru ca pur si simplu sunt invidiosi ca ceilalti
au gasit ceva in care sa creada. Poate ca ar trebui sa facem loc in viata
noastra lucrurilor care ne fac sa vibram, sa simtim ca prindem aripi atunci
cand ne implicam in ele. Sunt sigura ca fiecare a descoperit astfel de portite,
de activitati care ii aduc placere. Nici macar nu trebuie sa fii foarte bun, nu
trebuie sa fii mai bun decat altul, in momentul in care faci ceva in care te
regasesti pur si simplu esti tu si simti ca prinzi aripi, ca devii fluture. De
ce sa asculti omizile care se tarasc zi de zi si care seamana izbitor intre
ele, si care te invata ca singurul mod de viata este copy-paste? Nu mai bine
inveti sa fii fluture? Da, iti trebuie curaj, curaj sa fii altfel decat
ceilalti, sa indepartezi din viata ta oamenii care nu cred in tine si care te
asalteaza cu gandurile lor negative, incredere in tine si in ce va veni.
Ce e trist e ca spre deosebire de omizi care
pana la urma oricum devin fluturi, oamenii pot sa aleaga daca sa faca
schimbarea sau nu. Iar schimbarile sunt incomode, provoaca frica. Haha, cat de
ciudat e ca ne e frica de necunoscut, acceptand ca necunoscutul poate sa fie
atat urat cat si frumos, dar nu ne este frica si ne simtim comod chiar si in
situatii pe care le detestam dar le cunoastem si stim cum sa reactionam in fata
lor. Si uite asa, traiesti cu impresia ca in viata ta toate lucrurile se
repeta, si admiri curajul altora si visezi la o mie de lucruri dar undeva in
tine iti spui ca nu meriti sau nu crezi ca o sa ti se intample tie toate
chestiile alea frumoase pe care ti le doresti…si uite asa, timpul trece, tu te
tarasti zi de zi, visand sa devii un fluturas liber care poate sa inspire la
randul lui alte omidutze sa faca schimbarea….dar…amani si amani.
Nu spun ca eu am reusit dar macar mi-am dat
seama cum stau lucrurile.
vino sa te cuprind >:D<
ReplyDelete