September 05, 2013

50 de lucruri care-mi plac

Stiu ca toata lumea pune la un moment dat pe blog un articol d-asta, dar recunosc, m-am gandit sa-l scriu pentru mine, am vrut sa descopar sau sa-mi aduc aminte lucruri care-mi plac, mai ales ca de ceva timp a apus perioada in care stiam mai mult ce nu-mi place si ce nu vreau decat ce-mi place. In acelasi timp, m-am gandit ca multi oameni incearca sa se descopere, sa-si dea seama ce vor, ce pasiuni au, si cred ca uneori, dintr-o lista lunga de lucruri aparent marunte se poate contura ceva care sa te defineasca si care sa te loveasca frontal, sa te faca sa-ti dai seama cine esti.
Nu e un top, doar primele 2 locuri sunt efectiv 1 si 2, restul sunt numerotate doar pentru a nu pierde numarul preferintelor. Sa incep:
1. FOTOGRAFIA. De departe, de la miliarde de ani lumina de orice. Ah, trebuie sa fac un articol separat despre fotografie.

2. Calatoriile. Nu ma mai pot opri, nu ma mai pot satura, mi-as petrece toata viata calatorind, oriunde. Uitati de aberatiile cu tara noastra e minunata, de ce sa te duci in alta parte bla bla. Da, e frumoasa, dar o alta tara nu inseamna doar un alt peisaj, ma rog am mai scris despre asta aici

3. Oamenii entuziasmati. Sunt atat de frumosi… Nici nu prea conteaza despre ce vorbesc, chiar daca ma depaseste subiectul, e o placere sa ii privesc, sa le vad lumina din ochi, pasiunea cu care vorbesc. Un om plin de entuziasm parca prinde aripi si te molipseste si pe tine. Imi doresc sa fiu la fel pentru cei din jur si sa fiu cat mai mult inconjurata de astfel de oameni.

4. Muzica. Intr-una din “revelatiile” mele din ultimul timp mi-am dat seama ca, desi sunt nebuna dupa fotografie, daca printr-o absurditate as fi obligata sa aleg intre muzica si fotografie as alege muzica, pentru ca fotografia oricat de ciudat ar parea pot sa o fac si mental, pe cand la muzica nu ma pricep.

5.   Cartile. Pentru ca ma lasa sa fiu mai mult decat cititor, viziunea mea conteaza, filtrul prin care trec eu informatiile de acolo da un sens nou cartii. Pentru ca ma descopar in ideile si trairile altora, imi pun semne de intrebare, rad, suspin, ma revolt, si asta in fata unor simple semne pe hartie care au fost scrise de cineva care inainte de asta le-a gandit, le-a trait sau si le-a imaginat, si uite asa totul se inlantuie si ajunge de la un creier de scriitor la un creier de cititor.J Si pentru ca au pagini, pentru ca pot sa le ating, miros (o perioada foarte lunga nu puteam citi carti noi, super albe :D), sa revin asupra unui pasaj atunci cand vreau, rasfoind-o si nu dand next. Ma rog, ideea de e-book nu prea prinde la mine.

6. Vioara. Mi se pare cel mai puternic instrument, reda cele mai triste si cele mai vesele sunete si trairi.


7. Animalele. Pentru ca sunt sincere si prietenoase, pentru ca sunt ca niste vesnici copii (mai ales caini, pisici, chestii d-astea). Cand eram mica credeam ca daca ma intalnesc cu un urs o sa-i vorbesc frumos si n-o sa ma atace, ba chiar o sa stea sa-l mangai. J

8. Desenele animate. Unul din lucrurile pe care le-am pastrat din copilarie. O sa urmeze o postare cu animatii.

9. Mancarea. Contrar parerii unora, nu sunt pretentioasa, imi place mancarea in care se pune suflet si am constat ca de multe ori mancarurile simple sunt mult mai gustoase decat fitele de restaurante sofisticate. Si nu, nu pot sa mananc ceva daca nu imi place, doar ca cel care a gatit sa se simta bine. Mai inainte de politeturi si chestii d-astea pun starea mea de bine. :D

10. Trenurile, garile, sinele de tren. Au ceva aparte, poate pentru ca le asociez cu calatoriile, nu stiu. Imi place si zgomotul trenului, imi place sa stau pe hol si sa ma uit pe geam, sa cobor din tren, sa ii observ pe cei din jurul meu, sa vad forfota din gari si oamenii care ii asteapta cu drag si dor pe cei care sunt in tren cu mine…

11. Dealurile. Pentru formele lor frumoase, si pentru ca sunt superbe in orice anotimp, numai bune de pozat. Pentru ca sunt mult mai accesibile decat muntele si simpla lor vedere ma duce cu gandul la o relaxare totala. Printre locurile cele mai dragi mie din Romania sunt unele cu dealuri. Sper ca la un moment dat sa pun pe celalalt blog multimea de poze pe care le-am strans cu dealurile astea minunate.

12. Pictura naiva. Imi plac culorile aprinse, formele alea rotunde, rotofeie , care se regasesc si la oameni si la peisaje, faptul ca au o nota de umor, nostalgie si simplitate in acelasi timp, fara pretentia de opere de arta.

13. Imi place sa ascult doua melodii in acelasi timp pe Youtube (sau aceeasi melodie de 2 ori in acelasi timp, dar una sa porneasca mai tarziu). Am constatat ca nu prea face nimeni asta in jurul meu si mi se pare ciudat. Uneori ies niste super combinatii….:)

14. Filmele. Nu mai stiu cate am vazut, fara numar, partea buna sau proasta e ca nu prea le tin minte, imi raman mai mult senzatii.

15. Cinematografele vechi (vechi=tot ce nu e gen cinema (gen) de mall, exceptie facand Cinemapro ).

16. Lucrurile care ies din mana mea, al caror rezultat pot sa-l vad. Imi place sa gatesc desi nu prea-mi iese, fotografia, scrisul,  activitatile care presupun construirea a ceva, desi am doua maini stangi la capitolul asta, dar imi place rezultatul. Imi place sa “cercelesc”: imi plac toate etapele din crearea unei perechi de cercei, de la alegerea materialelor pana la gandirea modelului, stabilirea culorilor. Ma relaxeaza dar nu am chef sa fac prea des.

17. Argintul. Mi se pare nobil, vechi, imi place cand se innegreste usor.

18. Uneori, cand trec printr-un loc unde este foarte aglomerat, imi place sa ma strecor printre oameni si sa imi imaginez ca sunt la o cursa de masini si ii depasesc.

19. Imi place sa merg repede, stiu ca pare ciudat dar am impresia ca atunci cand merg incet obosesc.

20. Imi place sa ascult muzica la casti atunci cand am drumuri mai lungi de facut. Imi place sentimentul ala de deconectare, de tu cu sunetele alea pe care le-ai ales pentru ca rezoneaza cu tine si-mi place faptul ca asa, cu castile in urechi, nu mai trebuie sa ascult tot vacarmul din jur si nici nu ma mai deranjeaza nimeni.

21. Uneori, prin mijloacele de transport, ma trezesc absorbita de conversatiile din jurul meu si imi place sa le ascult. Daca se nimereste sa cobor in acelasi loc cu persoana respectiva incerc sa tin pasul ca sa mai aud putin din conversatie.

22. Imi place provocarea pe care o reprezinta o foaie alba de hartie. Ceva gol, care te sperie, nu stii cum sa incepi, si dintr-o data totul curge de la sine. E ca o situatie noua de viata, nu te-ai mai confruntat niciodata cu ea, dar raspunsul e intotdeauna unul natural.

23. Imi place sa scriu ce-mi trece prin cap. Uneori scriu ca bagata in priza, nu ma opresc, si cand citesc de la inceput tot ce am scris am impresia ca ma redescopar, nu stiu cum sa explic dar e un sentiment foarte placut. Cred ca e un exercitiu util, am observat ca de multe ori cand stau sa ma gandesc la ceva, sa analizez un lucru, pur si simplu e ceva ce imi scapa, ce sa incapataneaza sa iasa la iveala, cand incep sa scriu parca acel ceva se arata mult mai repede, desi teoretic scrisul implica intai gandire, deci trecerea prin mai multe filtre. Cred ca secretul e sa nu analizezi prea mult, atunci totul devine “mai spontan” si “mai autentic”.

24. Imi place cum rad copiii. Din toata inima, ca si cum ar fi prima data, sincer si inocent, cu ochii, cu gura, cu tot. In acelasi timp ma enerveaza rasul copiilor din reclame, mi se pare fals.

25. Imi place cum atunci cand ma gandesc la ceva, pornind de la o idee ajung la alta, pe urma la alta, si tot asa, si drumul duce intr-un loc unde nu m-as fi asteptat, si asta e cel mai usor de observat in scris, pentru ca ramane.

26. Imi plac coletele, cu ce or fi ele, nu prea conteaza. Cred ca mi se trage de cand eram mica si multi prieteni, vecini, colegi aveau de obicei matusi plecate in America, Germania etc, care le trimeteau cutii cu dulciuri si jucarii. :D Imi place sa le desfac, imi plac si cadourile care sunt ambalate si momentul ala de cand le primesti pana le desfaci si te intrebi ce e acolo.

27. Imi plac culorile. Haha, la un moment dat cineva imi zicea ca nu prea fac poze colorate. Imi place cum in natura orice alaturare de culori vine de la sine, e perfecta, e naturala, nimic nu e prea mult sau prea putin. Si imi plac hainele in culori vii, puternice, desi nu am prea multe.

28. Imi plac suprafetele care reflecta o imagine: lacuri, oglinzi, masini, vitrine, orice, imi place sa fac poze prin ele.

29. Imi place prima zapada din an. Nu inteleg nici pana acum cum dupa atatea ierni traite, prima zapada chiar mi se pare prima zapada pe care o vad vreodata. Daca frumusetea Craciunului s-a pierdut de mult, prima zapada a ramas.

30. Imi plac castelele, cetatile, casele vechi, imi place sa ma plimb prin ele si sa-mi imaginez cate generatii au trecut pe acolo, cum traiau oamenii. Am vazut o gramada de astfel de locuri si nu ma mai satur.

31. Imi place istoria modei, ma pasioneaza evolutia ei si imi place la nebunie sa intru in muzee unde gasesc si haine ale unor anumite epoci, mi se pare atat de interesant sa vezi cum se schimba tot si cum pe urma se revine la aceleasi lucruri intr-o alta interpretare…

32. Imi plac catifeaua si dantela, mi se par niste materiale foarte delicate si puternice, cu personalitate.

33. Imi place cafeaua si mirosul ei. Ceaiul ma cam adoarme, nu as putea sa beau dimineata.

34. Cand stau prea mult intr-un loc si in fata mea sunt alti oameni imi place sa-i analizez si sa-mi imaginez ce poze le-as face. Uneori, sunt toti asa de gravi ca aproape ma pufneste rasul. Apropo de analizat oameni, am observat diferente majore intre fizicul oamenilor strazii barbati si femei. Cam la toti se poate vedea ca sunt in lumea lor, totusi la nivel fizic asta se traduce diferit, cred ca barbatii se pot detasa mai usor, pun mai putin la suflet chiar si atunci cand traiesc intr-o alta realitate. Daca va uitati cu atentie, dincolo de hainele murdare, un barbat “boschetar” are ceva oarecum mai demn, daca l-ai spala si l-ai imbraca cu haine curate ar arata chiar interesant, pe cand o femeie “boschetara” de cele mai multe ori are si fata schimonosita, psihicul i-a afectat cumva si fizicul. Mi-aduc aminte ca un prieten a facut o poza unui barbat de 40-50 de ani, cu alura de intelectual, grizonat, si ne-a intrebat ce credem ca este. Cam toti ne-am gandit la ceva in zona artistica, avea o fata foarte expresiva, ei bine, era un om al strazii.

35. Imi plac Turcia, turcii, literatura turceasca, muzica turceasca, mancarea turceasca J Aa, si filmele turcesti.

36. Imi place sa trec pe langa garduri vii sau moarte (:D) si sa le ating in timp ce merg. Mi se pare ca e ca si cum ar canta intr-un fel bucata aia de metal sau plantele.

37. Imi place mirosul de bebelusi.

38. Imi plac numele speciale, care semnifica ceva intr-o limba mai putin cunoscuta. Dupa mine, ar trebui ca fiecare sa poarte nume cat mai rar intalnite, intr-un fel numele face parte din tine. Desi, Shakespeare m-ar fi contrazis cu celebrul lui “What’ s in a name? That which we call a rose/ By any other name would smell as sweet”. Haha, multi prieteni totusi nu sunt prea incantati de pasiunile pe care le fac pentru anumite nume ciudatele.

39. Ah, ce greu e, bine ca nu am scris 100 de lucruri…:D Imi place aurora boreala si stiu ca o s-o vad in Islanda la un moment dat J.

40. Imi place notiunea asta falsa de timp si cum noi putem sa-l incetinim sau sa-l facem sa treaca mai rapid in functie de activitatile si de trairile noastre.

41. Imi place ca nu suntem doar ceea ce se vede si ca ne descoperim mereu, putin cate putin, si uneori gasim niste comori pe care nici n-am fi visat ca le avem in noi.

42. Imi place ca totul e relativ si se rezuma la unghiul din care privesti, ca nimic nu e bun sau rau, ca cea mai mica actiune are si o reactie undeva, ca pana la urma nimic nu e ceea ce pare si fiecare e un creator al unui univers diferit de al celorlalti prin simplu fapt ca vine cu un alt set de cunostinte, trairi, perspective.

43. Imi place ploaia aia de toamna, care parca nu se mai termina. Imi place mai mult sa stau in casa si sa o privesc, sa beau un ceai sau o supa fierbinte si sa citesc o carte.

44. Imi plac toate anotimpurile mai putin vara. Niciodata nu mi-a placut vara. Cand eram mica eram clar fan iarna: Craciun, zapada, iesit cu sania, facut patinoar in fata blocului…Pe urma prin liceu imi placea toamna, mi se parea asa interesanta cu toate nuantele alea rosiatice si maronii. Acum sunt in faza toamna si primavara, probabil ca abia la batranete, cand o sa urlu prin tramvaie la copii sa inchida geamul (daca nu o sa se inventeze teleportarea) o sa imi placa vara, deocamdata ce trece de 25 de grade ma depaseste.

45. Imi place sa ma uit la cer (haha, mi-am adus aminte de ala care a umplut Bucurestiul cu “Priveste cerul!”). Imi place ziua, cand e albastrul ala super clar sau foarte innorat, sau dupa ploaie, cand uneori, foarte rar, e o lumina aurie superba, care cred ca ar transforma orice fotografie instant in ceva minunat. Dar cel mai mult imi place noaptea. Mi se pare asa SF cum eu ma uit la niste puncte stralucitoare, la lumina unor stele care poate nici nu mai sunt …cum totul pare asa de aproape dar e atat de departe…

46. Imi place ideea de calatorie in spatiu. Daca as fi un super milionar asta as face, as vrea sa calatoresc in spatiu. Cred ca e o experienta care te schimba pentru totdeauna. Si imi place ideea de alte civilizatii, sunt convinsa ca exista, ar fi stupid sa fim numai noi in imensitatea asta…

47. Imi place cum eu ma reflect in altii si altii in mine si cum fiecare persoana si intamplare ma ajuta sa ma cunosc mai mult, desi, recunosc, uneori nu-mi place ceea ce vad, dar macar devin constienta de anumite lucruri (desi prima reactie e sa neg sau sa resping ce nu imi place la mine).

48. Imi plac momentele alea scurte dar unice ca si intensitate cand ai impresia ca ai tot ce-ti trebuie, ca aici si acum sunt perfecte, cand vezi totul cu alti ochi, cand te uiti la toate visele tale cu certitudinea si nu cu speranta ca se vor intampla (si ma enerveaza ca dureaza asa de putin si nu stiu sa le pastrez). Cred ca de fapt adevarata fericire consta in a prelungi si a face un mod de viata din clipa prezenta, din a o simti ca tot ce e si ce poate fi, pentru ca oricum trecutul nu mai e si viitorul e doar o posibilitate. Dar mi se pare atat de greu….:)

49. Imi plac lucrurile simple, au un farmec aparte, totul e dozat perfect si e natural, fara efortul de a parea altfel decat sunt, “the absolute simplicity”, cum ar spune Heinrich Harrer, sau ma rog, Brad Pitt J. Cele mai bune mancaruri au putine ingrediente, dar sunt alese in asa fel incat sa se imbine perfect, filmele care imi plac cel mai mult au putine personaje, un fotograf bun de multe ori vede lucruri care sunt in fata ta si care-ti par banale, dar el le dezvaluie frumusetea (sau e indeajuns de deschis incat sa o vada). As vrea sa vad din nou lucrurile ca un copil, adica varianta cea mai simpla, mi se pare incredibil cum noi ca adulti ne imaginam ca totul este complex si complicat, ca peste tot sunt capcane, ca trebuie sa fie ceva la mijloc, ca e prea simplu/frumos ca sa fie adevarat, ma rog, tot felul de scenarii care duc la alte scenarii.

50. Imi place CUM mai mult decat Ce, in orice domeniu din arta si culmea ipocriziei, mai putin in viata mea. Ma intereseaza cum este transmis ceva, modalitatea prin care artistul reuseste sa scoata o idee din lumea lui in lumea palpabila, vizibila/auzibila (stiu ca e audibila dar se potriveste mai bine si mi se pare mai logic) si sa o faca sa ajunga la mine. In general nu prea ma intereseaza subiectul ci stilul. D-asta nu prea citesc recenzii, daca vreau sa cumpar o carte o rasfoiesc putin, vad cam cum e scrisa si nu prea ma insel. La fel cu filmele, ma las sedusa de jocul actorilor, de atmosfera etc, cred ca d-asta nici nu tin minte cartile si filmele ci doar senzatiile pe care mi le lasa (culmea, abia acum mi-am dat seama ca asta ar putea fi explicatia).

Ooo, am ajuns la final, pe la 30 si ceva am facut o pauza lunguta pentru ca nu-mi mai venea nimic in minte si pe urma am scris aproape in continuu, dupa cum ziceam, imi place cum dintr-o idee curge alta si tot asa. Poate parea greu sau plictisitor dar intr-un fel este o calatorie in tine si cred ca este utila oricui. Dupa cum spuneam, o foaie alba (sau o pagina goala in Word si ce ne mai ofera tehnologia) e o provocare. J



No comments:

Post a Comment